Prăjirea cafelei - Școala Moldovenească de Cafea
16927
post-template-default,single,single-post,postid-16927,single-format-standard,ajax_fade,page_not_loaded,,qode-title-hidden,columns-4,qode-child-theme-ver-1.0.0,qode-theme-ver-11.1,qode-theme-bridge,wpb-js-composer js-comp-ver-5.0.1,vc_responsive

Prăjirea cafelei

Prăjitorul de cafea este omul care are posibilitatea să ofere aceleași cafele gusturi și arome diferite. Spunem că „îi oferă”, însă mai degrabă, prin faptul că el decide durata fiecărui ciclu de prăjire (funcție de cum arată și ce zgomote scoate cafeaua în timpul prăjirii), îi reglează aromele. În spatele fiecărei prăjiri, există o chimie exactă, prin care boabele de cafea se schimbă treptat, totul depinzând de precizia și atenția omului care mânuiește echipamentul.

Iată principalele tipuri de prăjire, și modul în care influențează ele aspectul, gustul și aroma bobului de cafea:

  • Light cinnamon – prăjire foarte deschisă, oprită în timpul primului crack; în acest stadiu, dulceața nu este dezvoltată în bob, aciditatea este foarte ridicată;
  • New England – prăjire deschisă, preferată de unii prăjitori de cafea de specialitate datorită faptului că scoate în evidență caracteristicile originii cafelei; culoarea bobului este maro deschis, aciditate ridicată, complexă;
  • American – prăjire deschisă spre medie; culoarea bobului de cafea este maro deschis, aciditatea este blândă, iar caracteristicile originii sunt prezente, sesizabile;
  • City – prăjire medie; culoarea bobului de cafea este maro; profil de prăjire comun pentru majoritatea cafelelor de specialitate, se pot regăsi cu ușurință caracteristicile originii;
  • Full City – prăjire închisă; culoarea bobului de cafea este maro închis, cu pete ocazionale de ulei vizibile pe corp; caracterul prăjirii este pronunțat; prăjire oprită când începe cel de-al doilea crack;
  • Vienna – prăjire închisă; culoarea bobului de cafea este maro cu o nuanță mai închisă, cu suprafața corpului acoperită de ulei, și un gust distinct dulce-amărui, cu aromă de caramel, și nivelul acidității foarte scăzut; se oprește în timpul celui de-al doilea crack; orice caracteristică a originii este acum estompată de nivelul de prăjire;
  • French –  prăjire închisă; culoarea bobului de cafea este maro foarte închis, cu corpul lucios, acoperit integral de uleiuri; se oprește la finalul celui de-al doilea crack, atunci când caracterul prăjirii este dominant; aciditatea foarte scăzută, aproape de zero;
  • Italian – cea mai închisă prăjire; culoarea bobului de cafea este maro foarte închis, aproape de negru; bobul de cafea este întegral lucios, uleios, cu pete de arsură vizibile; aciditatea este aproape eliminată, iar corpolența este mică.

Durata dintre aceste tipuri de prăjire este mică (de ordinul minutelor), iar linia dintre ele este foarte fină. Aici intervine prăjitorul. Bazându-se pe experiența sa, el poate observa vizual și auditiv, schimbările prin care trece cafeaua de la un moment la altul, și ținând cont de tipul de cafea prăjit și/sau de preferințele sale ori ale clienților, decide când și cum se finalizează procesul de prăjire.

Este simplu, dar solicită atenție totală. Este un proces fascinant și captivant, prin care bobul de cafea se transformă din verde dur în maro și casant.

Niciun comentariu.

fă un comentariu